Saturday, May 21, 2022
Descoperă și promovează istoria, frumusețile și misterele României


Brățările de aur de la Sarmizegetusa sunt false?

By admin , in Istorie secretă , at 11th noiembrie 2021 Etichete: , ,


Controversa brăţărilor dacice de aur din Sarmizegetusa Regia. De ce a fost contestată autenticitatea lor

Povestea brăţărilor de aur din Sarmizegetusa Regia, cele mai preţioase comori dacice, a rămas învăluită în mister.

Brăţările dacice din aur masiv de la Sarmizegetusa Regia au fost descoperite, potrivit autorităţilor române, în perioada 1999 – 2001, de căutătorii de comori.

În anii următori au fost traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, iar în perioada 2007 – 2011, 13 astfel de artefacte au fost recuperate de statul român, 12 din afara ţării şi una în urma unei operaţiuni a Poliţiei de Frontieră, la Hunedoara. Alte cel puţin 11 brăţări dacice, descoperite în Sarmizegetusa Regia, sunt date încă dispărute, anunţau reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care a instrumentat dosarele reţelelor infracţionala.

La un deceniu de la recuperarea celei de-a treisprezecea spirale antice de aur, povestea brăţărilor dacice continuă să stârnească unele controverse. Inculpaţii condamnaţi pentru implicarea în traficul artefactelor au contestat autenticitatea acestora. Unii dintre ei au susţinut că brăţările dacice au fost, de fapt, opera unui bijutier Deva, Sorin Popa, decedat în anul 2006. Acesta ar fi realizat obiectele din kosoni de aur reciclaţi, pentru a creşte profitul traficanţilor de comori. Susţinerile inculpaţilor au fost respinse de anchetatori. De asemenea, mai mulţi oameni de ştiinţă care le-au cercetat au ajuns la concluzia că spiralele au fost realizate în Antichitate.

În 2007, anul în care primele cinci brăţări dacice din Sarmizegetusa Regia fuseseră recuperate de autorităţile române, o dezbatere asupra autenticităţii lor, la care au luat parte mai mulţi oameni de ştiinţă, a avut loc la în Sala de consiliu a Academiei Române. Opiniile asupra originii artefactelor au fost împărţite.

Controversele brăţărilor dacice

Arheologul şi numismatul Constantin Preda (1925 – 2008) a fost unul dintre cei care au susţinut că brăţările ar fi fost false.  „În favoarea nonautenticităţii brăţărilor de aur, Constantin Preda invocă absenţa aurului din Dacia preromană şi consideră acest argument ca irefutabil. Punctul său de vedere se întemeiază şi pe respingerea autenticităţii monedelor Koson considerate în totalitatea lor ca falsuri renascentiste. Singurele monede de aur autentice din Dacia preromană ar fi aureii imperiali de import.

Brățările de aur de la Sarmizegetusa sunt false

Constantin Preda contestă relatările despre condiţiile de descoperire ale brăţărilor de aur şi atrage atenţia asupra faptului că acestea au apărut în mod cert pentru prima dată abia în comerţul de antichităţi. Unicitatea brăţărilor de aur este percepută de Constantin Preda ca suspectă şi contrastantă în cadrul orfevreriei dacice. În încheierea intervenţiei sale, Constantin Preda a ţinut să precizeze faptul că mediile ştiinţifice din România fuseseră sesizate de către Nubar Hamparţumian asupra existenţei brăţărilor încă din anii 2003–2004 şi că primele reacţii de atunci ar fi contestat şi ele autenticitatea acestor piese. În sfârşit, tehnica brăţărilor nu ar fi antică, iar încercările de a autentifica brăţările prin intermediul unor analize metalografice ar fi sortite eşecului, în lipsa unui repertoriu de mostre autentice numeric consistent”, scrie Daniel Spînu, în lucrarea „Puncte de vedere asupra brăţărilor dacice de aur. O dezbatere în cadrul Academiei Române”.

Argumente pentru autenticitatea spiralelor

Arheologul Lucia Marinescu s-a poziţionat în favoarea autenticităţii brăţărilor de aur, arătând că demonstrarea autenticităţii unui obiect preistoric este mai dificilă decât demonstrarea unui fals. Afirmaţiile sale au fost completate de comisarul şef Aurel Condruţ, la acea vreme şef al Serviciului de Protejare a Patrimoniului Naţional Cultural, implicat în anchetarea traficului de comori dacice.

„Col. Condruţ a contestat probitatea poziţiei exprimate de Constantin Preda, a relatat pe scurt ancheta întreprinsă la locul descoperirii brăţărilor şi a afirmat că groapa din care provin aceste piese s-ar fi aflat sub rădăcinile unui copac, o conjunctură care ar infirma ipoteza îngropării lor recente. Şeful serviciului Protecţia Patrimoniului a mai atras atenţia asupra faptului că versiunea producerii recente a brăţărilor (de către un bijutier contemporan decedat) a fost avansată spre disculpare de către căutătorii de comori anchetaţi şi a mai afirmat că la ora actuală ar mai exista brăţări încă nedetectate în România, iar posesorii lor se află sub observaţie”, scrie autorul lucrării ştiinţifice „Puncte de vedere asupra brăţărilor dacice de aur. O dezbatere în cadrul Academiei Române”.

Istoricul Alexandru Vulpe afirma, la rândul lui, că un eventual fals nu ar fi fost posibil decât printr-o intimă colaborare între un arheolog expert în civilizaţia dacică, un bijutier şi personalul unor muzee prestigioase. Şi alţi specialişti în istoria veche, istoria artei, geologie şi geo-fizică au confirmat autenticitatea comorilor, oferind argumente ca: Au fost confecţionate prin batere la rece, poanonare şi incizare, prin intermediul unor tehnici care nu se mai utilizează în prezent.

Aurul din care au fost create conţine staniu şi antimoniu, dovedind provenienţa sa din Transilvania. Patina cu care au fost acoperite piesele dovedeşte faptul că au fost îngropate vreme îndelungată. Ornamentele sunt specifice stilului geometric al artei dacice. Unele dintre ele sunt asemănătoare până la identitate cu brăţări din argint, păstrate în depozitele unor muzee şi care nu au fost accesibile publicului.

Voteaza articolul !
[Voturi: 1 Media: 5]
(Articol citit de 319 ori)
Get new posts by email:

Telegram

si

Facebook

Comments


Share
Share