Drumul regelui, spectaculoasa șosea din nori

Drumul regelui, spectaculoasa șosea din nori

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

Unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din Romania trece prin sudul judetului Alba si poarta denumirea de Transalpina sau Drumul Regelui. Soseaua strabate muntii Sureanu, Cindrel si Parang, facand legatura intre judetele Alba, Gorj, Valcea si Sibiu si atinge in pasul Urdele 2145 de metri altitudine.

De-a lungul soselei care masoara 148,2 km, calatorii pot admira peisaje de o frumusete care iti taie respiratia. Drumul face legatura intre localitatile Sebes din Alba si Novaci din Gorj. Dupa modernizare, soseaua a devenit una dintre cele mai „fotografiate” si vizitate, in scop turistic, din Romania. Pe timpul iernii, Transalpina este inchisa intre Ranca (Gorj) si Oasa (Alba).

Istoricul acestui drum este unul foarte interesant. Bazandu-se pe faptul ca pe unele harti este trecut cu denumirea de „coridorul IV strategic roman” s-a dedus ca ar fi fost construit de legiunile romane in timpul razboaielor cu dacii. O legenda locala spune ca la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, fiecare familie din zona a participat la construirea unei portiuni din acest drum, in functie de posibilitatile fizice si financiare ale sale.

Drumul regelui, spectaculoasa șosea din nori

Drum strategic gandit de Carol al II-lea

In lucrarea sa „Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739)”, istoricul Constantin C. Giurescu arata ca inca din anul 1731 autoritatile austriece propuneau construirea unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhumanta ce lega Transilvania de Oltenia.

Avand in vedere experienta din Primul Razboi Mondial, regele Carol al II-lea a dorit sa aiba la dispozitie un drum strategic, pentru artileria montana, trasa de cai, care sa poata fi parcurs de trupele care se miscau intre Valahia si Transilvania. Pentru stabilirea traseului drumului, primul-ministru Gheorghe Tatarascu a plecat pe munte de la Novaci la Lotru, insotit de 20 de calareti din Novaci, condusi de invatatorul Ion D. Giurgiulan. In urma acestei actiuni, Gheorghe Tatarascu a inaugurat lucrarile de constructie a drumului pe platoul Novaciului.

Lucrarile de refacere decise de rege au avut loc in perioada 1934-1939. La inaugurarea drumului, in anul 1939, a participat si regele Carol al II-lea, insotit de viitorul rege Mihai I, precum si primul-ministru Gheorghe Tatarescu si sotia sa Arethia. Acestia au parcurs intregul traseu al drumului la bordul unei masini de teren, la volan aflandu-se chiar regele Carol al II-lea. Dupa inaugurare, drumul a fost cunoscut sub denumirea de Drumul Regal sau Drumul Regelui, care a inlocuit denumirea populara de Poteca Dracului.

Folosit si de germani in cel de-al Doilea Razboi Mondial

Drumul a mai fost reabilitat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand germanii aveau nevoie de aceasta cale de acces din motive militare. De atunci a fost foarte putin intretinut. Dupa revolutia din decembrie 1989 drumul nu a mai fost reparat, o parte a zidurilor de sprijin au fost stricate, piatra fiind furata si utilizata la realizarea fundatiilor unor vile construite la Ranca.

Dupa razboi, o perioada lunga de timp, Transalpina nu a mai fost intretinuta, starea drumului fiind precara. Abia dupa anul 2009 au fost efectuate lucrari de modernizare a drumului, care au permis circulatia auto in conditii bune. Soseaua a fost data partial in circulatie in 2010. Lucrarile au incetat in 2013, o data cu declararea insolventei firmei Romstrade, antreprenorul contractat de CNADNR. Transalpina a fost deschisa oficial circulatiei rutiere in 15 august 2015, in regim de „drum in lucru”. De atunci, mii de turisti au avut prilejul sa traverseze muntii in perioadele de vara, admirand frumusetea si salbaticia peisajelor aflate de o parte si de alta a soselei.

 

Legendele Transalpinei

Transalpina sau Drumul Regelui a devenit faimoasa si datorita legendelor care o imbraca in mister si care au fost transmise pe cale orala la locuitorii din zona. Acest drum, denumit si Poteca Dracului, a fost initial o simpla poteca de munte folosita de ciobanii din zona in perioada transhumantei spre sudul tarii. Seara, la focurile de la stana, ciobanii rememorau povesti despre haiducii care se ascundeau pe aceste meleaguri sau despre familiile care au traversat muntii in timpul prigoanei religioase, ca sa nu-si piarda religia si traditiile. Asa se explica faptul ca locuitorii din Marginimea Sibiului si cei din localitatile Novaci, Vaideeni si Babeni, aflate dincolo de munti, in judetul Valcea, au aceleasi costume nationale, aceleasi traditii si aceeasi ocupatie: pastoritul, fiind cunoscuti sub numele de „ungureni”.

O alta legenda spune ca circa 200 de localnici din Jina si imprejurimi, insotiti de preotul satului, au luat drumul bejaniei, traversand muntii pe Poteca Dracului si stabilindu-se in localitatea Corbii de Piatra din actualul judet Arges.

(Articol citit de 106 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 3 Media: 5]

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

Deja ai votat!

Related Articles

Abonează-te prin mail:

Delivered by FeedBurner

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Write a Comment

Lasă un răspuns