Groaznica moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit

Susține România Misterioasă printr-o donație. Serviciu asigurat de PayPal

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

Pe 14 iunie 1574, în urmă cu mai bine de patru secole, unul dintre cei mai controversaţi domnitori români a avut parte de o moarte cumplită. Ioan Vodă cel Viteaz a sfârşit pe câmpul de luptă, cu capul tăiat şi sfârtecat în patru de turci care s-au înghesuit să apuce bucăţi din carnea sa pe post de talismane.

Doar doi ani a condus Ioan Vodă cel Viteaz Moldova. Doi ani în care s-a ales cu un statut controversat şi mai multe porecle păstrate de arhivele istorice. I s-a spus Ioan Vodă cel Viteaz pentru forţa fizică ieşită din comun şi actele de vitejie de pe câmpul de luptă. Pentru tirania de care a dat dovadă faţă de boierii moldoveni s-a ales cu porecla de Ioan Vodă cel Cumplit. Originea sa armenească i-a adus renumele de Ioan Vodă Armeanul. ”

Groaznica moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit,Ioan Vodă cel cumplit,istoria României,file de istorie,personalități românești

Era de minte ascuţit, de cuvânt gata şi se vedea că-i harnic nu numai de domnie, ci şi altor ţări să fie cap mai mare”, îl descrie Grigore Ureche pe domnul Moldovei. ”Era un om foarte primejdios, rău şi cu minte adâncă, elocvent şi învăţat în cărţi. Bărbat înalt de stat, frumos la chip, cu ochi mici şi ameninţători, cu un trup puternic, plin de putere”.

Ioan Vodă a fost unul dintre fii nelegitimi ai lui Ştefăniţă Vodă, urmaşul lui Ştefan cel Mare. A urcat pe tronul Moldovei la vârsta de 40 de ani. Poporul i-a spus Ioan Armeanul, după numele mamei care aparţinea unei familii armeneşti. Până să urce pe tronul Moldovei, Ioan Armeanul şi-a petrecut viaţa în străinătate, în regatul polon şi la curtea tătară. Ioan Armeanul a schimbat mai multe religii, în funcţie de ţara în care a trăit şi de interesele avute. A fost botezat la naştere în rit armenesc. Ajuns în Polonia a trecut la lutheranism şi mai apoi, refugiat la curtea otomană, s-a făcut musulman. A trecut la ortodoxism înainte de a urca pe tronul moldovenesc.

Ioan Vodă Armeanul a ajuns domn al Moldovei în 1572. După moartea lui Ştefan cel Mare, tronul fusese ocupat de Bogdan cel Chior, urmat de Ştefăniţă Vodă. Succesiunea a revenit apoi lui Petru Rareş, copilul din flori al lui Ştefan cel Mare. După domnia lui Alexandru Lăpuşneanu pe tronul Moldovei se întorcea tot un descendent din sângele marelui Ştefan cel Mare: Ioan Vodă Armeanul, fiul ilegitim al lui Ştefăniţă Vodă.

Cel Viteaz

Ioan Vodă cel Viteaz a mutat capitala ţării de la Suceava la Iaşi, oraş cu o poziţie strategică. A fost preocupat în special de întărirea armatei. Sub conducerea lui Ioan Vodă, armata Moldovei ajunge să aibă cea mai mare artilerie de până atunci: 200 de tunuri, în condiţiile în care, în epocă, statele dispuneau de 30-40 de tunuri. Cronicarii vremii îl drescriu drept un bărbat cu o forţă fizică ieşită din comun, viteaz şi un foarte bun strateg.

Promoție valabilă până în 31 ianuarie 2021
carturesti.ro

Cel Cumplit

Domnitorul s-a ales cu porecla de cel Cumplit din cauza tiraniei de care a dat dovadă în faţa boierilor. I-a considerat pe boieri principalii vinovaţi de sărăcia poporului din Moldova şi i-a pedepsit luându-le averile cu vărsare de sânge. Cronicarii vremii amintesc episoade sângeroas şi pedepse crunte aplicate de Ioan Vodă boierimii din Moldova. Unii boieri au sfârşit îngropaţi de vii, alţii – arşi pe rug. ”Iar din boieri şi din cei de cinste sabia lui nu mai ieşea şi cu toate felurile de morţi îi omora. Şi aşa socotia că nimeni nu a fost mai destoinic decât dânsul”, scrie Grigore Ureche despre faptele lui Ioan Vodă.

Vodă cel Cumplit a pedepsit în egală măsură clericii şi înaltele feţe bisericeşi, învrâjbind boierii cu clericii, luând domenii de la boieri şi dându-le bisericilor, şi invers.

Moarte cumpită

În 1574, turcii au năvălit în ţară cu o armată uriaşă care a numărat peste 200.000 de oameni. Ţinta lor a fost nimicirea domnitorului moldovean. Ioan Vodă a fost trădat chiar de apropiatul său, pârcălabul Ieremia Golia, pe care l-a trimis să îi înfrunte pe turci. Pentru 30 de pungi de galbeni, pârclabul său s-a dat însă cu oastea turcă. Sfârşitul lui Ioan Vodă a venit pe câmpul de luptă. Se spune că sorţii i-au fost potrivinici după ce o ploaie torenţială a distrus pulberea de tun, lăsându-i oastea descoperită în faţa otomanilor.

Ca să-şi salveze oamenii, domnitorul moldovean a acceptat să se predea. A cerut ca oştenii lui să fie cruţaţi, iar el să fie dus viu în faţa sultanului Selim. Pe 14 iunie 1574, în tabăra turcă, domnitorul moldovean a avut parte de cel mai cumplit sfârşit. Ienicerii i-au tăiat capul şi i-au legat trupul de patru cămile, care au fost biciuite apoi pentru a-l sfâşia în bucăţi. Turcii au furat rămăşiţe din trupul voievodului, considerându-le talismane care le-ar fi putut aduce ceva din forţa marelui domnitor, figură de legendă.

 

Voteaza articolul !
[Voturi: 35 Media: 4.3]
(Articol citit de 21.045 ori)
Susține România Misterioasă printr-o donație. Serviciu asigurat de PayPal

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

Abonează-te prin mail:

Delivered by FeedBurner