Sunday, September 19, 2021
Descoperă și promovează istoria, frumusețile și misterele României


În comunism circulau un weekend numerele cu soţ, următorul, fără soţ

By admin , in File de Istorie , at 22nd august 2021 Etichete: , , ,


În ultimul deceniu al comunismului, România a traversat o criză economică fără precedent. Peste lipsa resurselor alimentare, oferite cu rația de regimul de atunci, s-a suprapus o decizie care avea să-i afecteze direct pe proprietarii de mașini.

Nicolae Ceaușescu a luat o hotărâre în anul 1985 prin care autoturismele aveau voie să circule alternativ, adică o duminică mașinile cu număr par la urmă, altă duminică cele cu număr impar și tot așa.

O măsură care evident avea legătură cu restricționarea consumului de benzină și motorină, în condițiile în care vorbim de o perioadă în care, spre exemplu, în București erau doar 100.000 de autovehicule față de cele două milioane astăzi.

De asemenea, combustibilul se dădea doar la cotă și trebuia să stai ore în șir la stațiile PECO pentru un plin de 15 litri de benzină/lună, ceea ce se traduce cam 200 de kilometri parcurși cu mașina.

În comunism circulau un weekend numerele cu soţ, următorul, fără soţ

Prin urmare oamenii făceau mari economii pentru mici escapade de weekend, care și acela erau doar în zi de duminică, știut fiind că sâmbăta era zi de lucru.

Unii dintre polițiștii care erau în activitate în acei ani își aduce aminte că, fiind puține mașini în trafic, mai trecea cu vederea unele lucruri.

„Toată chestiunea cu numerele pare şi impare a plecat de la consumul de carburanţi. Se dorea să se facă economie. Îmi aduc aminte că am plecat într-o noapte de la Focşani la Suceava şi nu m-am întâlnit cu nicio maşină pe drum. Oamenii încercau tot felul de soluţii să poată folosi maşinile, pentru că era greu să te descurci cu o cotă de 20 de litri de benzină. Aşa că au început să folosească gazolina, un carburant obţinut din condensarea gazelor de sondă. Avea un miros specific greu. Îi opream în trafic şi îmi dădeam seama că şoferii mergeau pe gazolină. Era interzis, dar ce puteam să le fac. În Bucureşti nu era cotă de benzină. Lui Ceauşescu îi era frică de bucureşteni, aşa că ei se descurcau altfel”, spune un fost ofițer de la Poliția Rutieră.

Citește și :   Istoria modernizării Bucureștilor. Primii primari ai urbei

Vacanțe cu sacrificii

În astfel de circumstanțe, era și greu să-ți planifici vacanțele, iar cei care o făceau totuși puneau la păstrare cotele pe două-trei luni ca să poată să le folosească pe distanțe mai lungi.

Tot atunci a apărut și moda canistrelor de benzină din tablă, singurele omologate pentru a putea fi transportate în autoturisme.

Pentru bucureşteni, cota de benzină de trei ori mai generoasă, de 40 de litri de benzină, dar nici așa nu era îndestulătoare, având în vedere distanțele importante de mers prin Capitală.

În acea perioadă s-a dezvoltat din plin și traficul cu carburanți, oamenii fiind dispuși să plătească și dublul prețului benzinei pentru a beneficia de ea.

Mai nou, țările occidentale au împrumutat metoda. În urmă cu șapte ani, la Paris, autoritățile au luat decizia circulației alternative, o zi numerele cu soţ, următoarea zi, fără soţ, din cauza poluării excesive.

(Articol citit de 87 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 2 Media: 5]
Get new posts by email:

Telegram

si

Facebook

Comments


Share
Share