Misterele Casei Poporului

ATENȚIONARE ! Site-ul Romania-Misterioasă.eu nu este un site de istorie oficială. Unele articole pot trata subiecte într-un mod neconvențional.

Mituri dintre cele mai bizare s-au născut o dată cu edificiul colosal ridicat în Epoca de Aur. Memorabile sunt legendele despre Ana şi Ştefan, doi tineri care au murit în timp ce munceau la construcţie. Despre Casa Poporului se spune că a îngropat nu doar monumente, ci şi destine.

Una dintre cele mai emoţionante dezvăluiri îi aparţine unei femei din Iaşi, care spune că fiul ei, Ştefan, ar fi fost zidit într-un cofraj de beton. De-o moarte cruntă a avut parte şi o tânără zidăriţă, Ana.

ANCA PETRESCU, ARHITECTA-ŞEFĂ A CASEI POPORULUI, ÎŞI AMINTEŞTE DE ACCIDENTUL ÎN CARE TÂNĂRA ŞI-A PIERDUT VIAŢA

„S-a dezechilibrat şi s-a prăbuşit de la o înălţime de 16 metri. În total au fost 10-15 accidente mortale, iar de fiecare dată când se întâmpla o tragedie, directorul coordonator era destituit. Am auzit şi eu despre legendele morţilor zidiţi în pereţi, ba chiar la un moment-dat se spunea că Piaţa Constituţiei este pavată cu cadavre ascunse. Aberant! După fiecare accident mortal se făcea o investigaţie militară şi cădeau capete de la nivel înalt pentru asta. Până la urmă era un şantier de stat, imens, era aproape de neevitat să nu se întâmple ceva”, a explicat arhitecta pentru adevarul.ro.
Sfârşitul tragic al lui Fănică

Nu la fel de convinsă este mama lui Ştefan, o bătrână simplă care crede şi acum, după 21 de ani de la dispariţia fiului său, venit să-şi facă un viitor la Bucureşti, că acesta a avut o moarte cumplită pe acel şantier.

Femeia povestea, în urmă cu câţiva ani, pentru un cotidian central, că i-a auzit cu urechile ei pe colegii lui «Fănică», într-un compartiment de tren, cum se mirau de sfârşitul tragic al acestuia: fusese îngropat în cofrajul de beton!

Din discuţia lor, mama tânărului a mai înţeles că îi ieşise o mână afară, dar un muncitor i-a rupt-o cu lopata şi a scuns-o sub un morman de moloz.

Misterele Casei Poporului

Aruncaţi în puţ

Această teorie o susţine şi Mitică A., soldat la acea vreme, cel care a luat parte la lucrările pentru ridicarea măreţului edificiu.
„Grupele de muncitori erau schimbate precum şosetele. Eu nu am stat decât vreo două săptămâni acolo, că să-mi ajungă la urechi avertismentul că nu trebuie să vorbesc prea multe despre ce văd, ca să-mi fie bine. Cei care lăsau impresia că-s mai «curioşi» li se făcea vânt într-un puţ şi se arunca alcool peste ei că să se creadă că au murit din cauza băuturii. Mulţi şi-au găsit sfârşitul astfel, aşa am auzit”, spune bărbatul.

Citește și :   Legende dacice si frumuseți nepământene in Cheile Bicazului

S-au sinucis după ce le-a fost demolată casa

Statisticile oficiale spun că 20.000 de muncitori şi 700 de arhitecţi, coordonaţi de Anca Petrescu, au pus umărul la ridicarea edificiului, după ce Ceauşescu a decis să distrugă, pur şi simplu, o a şasea parte din Bucureşti.

Demolările caselor din zonele Uranus, Calea Rahovei, Izvor şi Mihai Vodă au fost făcute pentru această clădire în care urmau să fie centralizate toate ministerele regimului brutal.

„Mii de oameni au trăit o dramă atunci când s-au văzut fără case, deşi statul le-a oferit ca alternativă locuinţe, acestea erau insalubre, date în bătaie de joc. Mulţi nu s-au împăcat cu ideea că au rămas fără căsuţele lor vechi şi au făcut infarct de supărare. Alţii s-au sinucis”, a povestit pentru adevarul.ro istoricul Dan Falcan, şeful departamentului de Istorie de la Muzeul de Istorie a Bucureştiului.

A dărâmat un spital după ce pisicile i-au umilit câinii

Spitalul Brâncovenesc a fost una dintre cele mai importante „victime” ale lui Ceauşescu, care îşi dorea cu ardoare proiectul Casei Poporului. În momentul demolării, aici lucrau cei mai buni medici din Bucureşti.

În jurul acestei decizii, de a fi demolat, circulă de fapt o legendă care spune că preşedintele ar fi ordonat distrugerea instituţiei sanitare din cauza unui moment penibil pe care l-a trăit în curtea spitalului. Se spune că Ceauşescu umbla cu doi dulăi, Corbu şi Şarona, iar în timpul unei vizite la celebrul spital din Piaţa Unirii, aceştia au rupt-o la goană după nişte pisici.

Toată lumea a izbucnit în râs, însă preşedintele s-a simţit umilit de întreaga povestea şi a anunţat demolarea spitalului. Mai mult decât atât, Ceauşescu s-ar fi răzbunat chiar şi pe bietele feline. „Se mai spune că atunci când în cadrul sistematizării Pieţei Unirii a fost turnat planşeul de beton peste Dâmboviţa, dedesubt au fost îngropate de vii sute de pisici”, mărturiseşte istoricul Falcan.

Citește și :   Misterele Ceahlăului, muntele lui Zamolxe

Legături secrete cu metroul

Deşi lucurarile la construcţia Casei Poporului au fost inaugurate pe 25 iunie 1984 în prezenţa Ceauşeştilor, marele edificiu nu a fost terminat în totalitate nici până astăzi. Potrivit arhitectei Anca Petrescu, instalaţiile de la subsol au rămas neterminate. Un subsol adânc de 9 metri, despre care Petrescu spune ca este singurul spaţiu subteran accesibil publicului larg, făcând referire la adăpostul antierian care se găseşte la o adâncime şi mai mare, loc păzit de armată.

Cât despre zvonul că Ceauşescu şi-ar fi construit o linie secretă de metrou, Petrescu îşi aminteşte că la începutul lucrărilor a sesizat nişte „legături” subterane gata executate, însă tot armata a avut grijă să le ferească de ochii lor, acoperindu-le.

Deși mulți ne mândrim cu măreția acestei construcții, puțini dintre noi știu și ce am pierdut. Odată cu începerea lucrărilor pentru construirea Casei Poporului , Ceaușescu a cerut un drum de acces pe măsura importanței lui, pe care l-a botezat Victoria Socialismului.

Așa că, a declanșat demolări în continuarea axei est-vest, prelungind Victoria Socialismului cu Bulevardul Unirii. Locuințe splendide ale anilor 1870-1900 au fost demolate pentru a se construi această axă de acces. Au dispărut mânăstirea Mihai Vodă, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Statului, și o parte a mânăstirii Antim, iar alte biserici au fost mutate.

A fost demolată chiar și casa șefului de proiect, rectorul arh. Cezar Lăzărescu. Acesta nu a suportat pierderea și a făcut accident vascular, lăsând cale liberă afirmării Ancăi Petrescu.

De obicei, distrugerile se făceau noaptea, pe ascuns. Tocmai de aceea nu există multe imagini, întrucât fotografierea era considerată un delict. Demolările s-au efectuat înainte să exite un proiect, uneori după semen făcute cu mâna de Ceaușescu din goana mașinii. Aproximativ 57.000 de familii au fost dezrădăcinate, iar orașul s-a umplut de câinii fugăriți din curțile caselor demolate.

Citește și :   Cele mai mari mistere ale Munților Bucegi

Nenumărate spații construite în Casa Poporului nu au funcțiuni precise, ele fiind rezultatul lucrărilor făcute conform toanelor lui Ceaușescu. Astfel, ea măsoară 270 metri pe 240 metri, 86 metri înălțime, și 92 metri sub pământ, și are o suprafață desfășurată de 330.000 metri pătrați.

Cu aceste dimensiuni ea se află între primele 20 de edificii ale lumii și se înscrie pe locul 2 în lume, după clădirea Pentagonului, la capitolul Clădiri Administrative. În 1989 clădirea era estimate la 1,75 miliarde de dolari, iar în 2006 la 3 miliarde de euro. De fapt, nu se știe exact cât a costat construirea Casei Poporului, pentru că nu se țineau socotelile exacte ale cheltuielilor.

Aproximativ 20.000 de oameni au lucrat 24 de ore în fiecare zi, în trei schimburi, pentru a da viață monumentului ceaușist. Mulți oameni și-au găsit sfârșitul pe șantierele de la Casa Poporului, iar legendele cu morții care bântuie și acum clădirea au apărut inevitabil. Nu există date oficiale care să ateste numărul de morți sau de răniți, din perioada aceea.

În plus, sub Casa Poporului se odihnesc două buncăre antiatomice și un adăpost antiaerian în stare de funcționare. Dar, adevăratele comori din interiorul construcției sunt numeroasele sculpturi în marmură. La acestea se mai adaugă 700 de candelabre de cristal și uși sculptate în lemn, care valorează o adevărată avere. Laminatoarele din bronz turnat sunt unice și reprezintă o comoară ascunsă între pereții Casei Poporului.

În primavăra anului 1990, Rupert Murdoch s-a oferit să cumpere Casa Poporului, făcând o ofertă de un milliard de dolari. Însă, el a fost refuzat din cauza prejudecăților unor conducători din acea vreme. Lozinca guvernanților era: Nu ne vindem țara.

O dam pe gratis !

Construcția făcută în stilul neoclasic dintr-un million de metri cubi de marmură, ascunde și acum povești neștiute.

Vorbele lui Nicu Ceaușescu, despre Casa Poporului, au rămas în istorie: Ce a construit tata în 7 ani, n-o să reușiți voi să văruiți în 20…

(Articol citit de 2.167 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 1 Media: 5]
Share
Share