Misterul falansterului blestemat de la Boinești

Misterul falansterului blestemat de la Boinești

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

 FALANSTÉR, falanstere, s. n.  Clădire desti­nată membrilor unei comunități

Un loc cu o încărcătură spirituală deosebită, care în urmă cu 100 de ani era frecventat de credincioși din întregul Imperiu Habsburgic, a devenit astăzi o ruină. Fabulosul falanster din satul Boinești, județul Satu Mare, construit de călugărul Pasztory Arkad (1844-1916), asemănat cu Arsenie Boca, se degradează pe zi ce trece, în curte fiind oficiate din când în când servicii religioase.

Povestea falansterului, o clădire cu 100 de camere pentru nevoiași ridicată în urmă cu peste 100 de ani, este de-a dreptul incredibilă. Într-o lume în care diferențele sociale erau mult mai mari, călugărul Pasztory Arkad, un călugăr impresionat de Țara Oașului, a ridicat construcția tocmai pentru ca persoanele nevoiașe să aibă un loc de reculegere, un adăpost, un loc unde să primească o farfurie de mâncare.

Directorul Muzeului Județean Satu Mare, Felician Pop, a declarat, pentru AGERPRES, că această clădire este una deosebită, pe fiecare cărămidă fiind inscripționate inițialele călugărului, P.A.

„Falansterul de la Boinești este una dintre cele mai ciudate construcții din județul Satu Mare. Ea a fost ridicată în urmă cu peste 100 de ani de un călugăr ciudat, Pasztory Arkad. De fapt, atunci când a comandat construirea acestui falanster, un castel cu 100 de camere pentru cei nevoiași, pe fiecare cărămidă din această construcție astăzi aflată în ruină se aflau literele P și A, Pastory Arkad, pecetluind astfel, credea el pentru nemurire, o construcție care astăzi se prăbușește. La 22 februarie 2016 s-au împlinit 100 de ani de la misterioasa moarte a călugărului Pasztory Arkad, înmormântat în cimitirul de nord din Nyiregyhaza (Ungaria), acolo unde se face un pelerinaj al celor care își mai amintesc de acest călugăr”, a declarat Felician Pop.

Misterul falansterului blestemat de la Boinești

Călugărul era perceput asemenea lui Arsenie Boca, se spunea despre el că are puteri taumaturgice, veneau pelerini de la sute de kilometri să-l vadă.

„Important este de știut că așa cum astăzi lumea se duce la Arsenie Boca pentru a se ruga la mormântul unui călugăr, tot așa veneau din Imperiul Habsburgic cu miile, cu zecile de mii, pelerini care voiau să-l vadă pe călugărul taumaturg care nu era mort, care făcea minuni și vindecări extraordinare de i s-a dus vestea chiar până la Roma. Ca orice om interesant, și călugărul Pasztory Arkad era un om contestat. Unii spuneau că ar fi un șarlatan, dar cei mai mulți îl venerau și erau în stare să vină de la sute de kilometri în condițiile de acum 100 de ani numai ca să-l poată vedea și numai ca să se poată ruga aici. Astăzi lumea a uitat că acest loc este încărcat cu o uriașă energie, și poate faptul că în satul vecin, în Prilog, a trăit un alt mare călugăr vindecător, Mihai Neamțu de la Prilog, poate să ne dea și nouă ideea că există locuri cu energii extraordinare, iar călugării care aveau puteri miraculoase le căutau și își făceau construcții aici”, a spus Felician Pop.

De-a lungul timpului, falansterul a găzduit mii de persoane, dar după instaurarea regimului comunist ordinul Basilitan și cultul greco-catolic au fost desființate, oamenii au fost alungați, iar clădirea transformată în CAP.

„Povestea acestui castel este absolut ciudată, jumătate din el a fost demolat chiar în 1988, înaintea Revoluției, se află pe teritoriul comunei Bixad, iar jumătatea care pare în stare mai bună se află pe teritoriul orașului Negrești Oaș. Cei din Bixad au dărâmat atunci la ordinul unei activiste comuniste de la acea vreme, au intrat cu buldozerele, și poate nu întâmplător în anul următor regimul care s-a atins de aceste clădiri s-a și prăbușit”, a adăugat Felician Pop.

Se spune că înainte de moarte, călugărul Pasztory ar fi prevestit prăbușirea falansterului, motiv pentru care a rostit și un blestem, dar a revăzut și o renaștere a sa, care deocamdată cel puțin, nu se întrevede. Prin urmare, toți cei care au dus lucruri din mănăstire au sfârșit fie în condiții misterioase, fie destul de repede. Cel care a luat clopotul s-a împușcat, preotul care a dus iconostasul a murit subit de tifos.

„Ultimul stareț greco-catolic al mănăstirii din Bixad, Gherontie Maxim, spune că era încărcată cu o energie absolut ciudată și scrie în memoriile sale că toți cei care s-au atins de această clădire, toți cei care au adus o vătămare, au sfârșit în chinuri groaznice. Nu dă exemplul unui caz sau două. Spune: ‘cu toate că ni s-a dat să ducem la mănăstirea Bixad tot ceea ce era în biserica de acolo, m-am ferit ca nu cumva să pun mâna pe ceva și să distrug’. Sunt multe povești în jurul acestui personaj absolut fabulos și cred că dacă cineva ar avea ideea să facă un film despre acest călugăr, ar avea un succes nemaipomenit, mai ales că toate poveștile legate de misterul, viața misterioasă a acestui călugăr, sunt reale și în tradiția populară au rămas până în ziua de astăzi”, a mai spus Felician Pop.

Astăzi clădirea falansterului este o ruină. Acoperișul se prăbușește, iar în camerele de la parter sunt ținute câteva bănci și obiecte bisericești pentru slujbele care mai au loc din când în când în curte.

Sursa: Agerpres

(Articol citit de 176 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 4 Media: 4.8]

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

1 0

Related Articles

Abonează-te prin mail:

Delivered by FeedBurner

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Write a Comment

Lasă un răspuns