Necropolă dacică din perioada clasică descoperită la Ocnele Mari, Vâlcea

ATENȚIONARE ! Site-ul Romania-Misterioasă.eu nu este un site de istorie oficială. Unele articole pot trata subiecte într-un mod neconvențional.

Echipa de cercetători a Universității din Pitești, care efectuează săpături arheologice în situl dacic de la Buridava, Ocnele Mari, județul Vâlcea, condusă de conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu (responsabilul științific al șantierului), a făcut recent una dintre cele mai importante descoperiri pentru ceea ce a însemnat cultura și civilizația dacică. Rezultatele sunt unice pentru că au condus la identificarea primei necropole dacice din perioada clasică (sec. I a. Chr. – I p. Chr.).

Echipa a fost formată din Alexandru Nălbitoru, Sorin Ilie Cociș, Corneliu Beldiman, Laurețiu Mecu, Claudiu Tulugea (Muzeul județean Vâlcea), Ion Tuțulescu (Muzeul județean Vâlcea), Carol Terteci (Muzeul județean Vâlcea), Andrei Robert și din studenții și masteranzii Facultății de Științe Socio- Umane a Universității din Pitești, specializarea Istorie.

Cercetările arheologice nu ar fi fost posibile fără colegii de la Muzeul Județean Vâlcea, la care se adaugă susținătorii noștri: Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Vâlcea, Fundația pentru Tineret Vâlcea (director Ovidiu Udrescu), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Tinerilor Vâlcea, Primăria și Consiliul Local Ocnele Mari.

Necropolă dacică din perioada clasică descoperită la Ocnele Mari, Vâlcea

Prezentare conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu

Descoperirile pe care le prezentăm astăzi (miercuri, 31 august 2016) au o importanţă deosebită, pentru că redeschid discuţiile în comunitatea ştiinţifică şi nu numai, asupra problematicii ritului şi ritualului funerar la geto-daci. În plus, suntem convinşi că vor rescrie o pagină din ceea ce înseamnă cultura şi civilizaţia civilizaţiei dacice.

Pentru a mă face înţeles:

Epoca clasică a culturii dacice, reprezintă perioada secolelor I a. Ch.r – I p. Chr şi corespunde, practic, etapei de început a domniei regelui Burebista, sfârşindu-se cu domnia lui Decebal şi cu transformarea Daciei în provincie a Imperiului Roman.

Clasică pentru că cercetarea arheologică a surprins o uniformizare culturală, socială, materială a tuturor ethosurilor dacice de la nordul Dunării.

Totodată ar fi indicat ca atunci când vorbim de epoca clasică a civilizaţiei geto-dacice să evităm a folosi: triburi dacice, buridavensi, contesi, albocensi etc. Exe. Expresia dacii burii nu este tocmai corectă şi trebuie evitată.

Toţi marii specialişti, şi îi amintesc aici doar pe Mircea Babeş şi Valeriu Sârbu, care s-au ocupat cu analiza şi cercetarea problemelor de rit şi ritual funerar la daci, considera că pentru etapa clasică avem de-a face cu un rit şi ritual funerar cu caracter discret – de aici lipsa necropolelor.

Astăzi suntem în măsură să vă prezentăm prima necropolă dacică din acest interval temporar.

Ca o ultimă precizare: descoperiri cu caracter culturic, ritual, depuneri funerare în spaţialitatea dacică există (ex. Desc. De la Hunedoara, Grădina Castelului), dar aşa cum afirma şi reputatul cercetător V. Sârbu, nu putem vorbi de o necropolă.

Cercetarea noastră a vizat o zonă neatinsă de cercetările efectuate de profesorul Dumitru Berciu şi de echipa sa.

În cele două secţiuni trasate am reuşit să identificăm un număr de 10 morminte de incineraţie, similare ca şi structură de constructive şi ca inventar.

Astăzi voi prezenta un singur mormânt.

Acesta s-a individualizat sub forma unei structuri patrulatere cu laturile aproximativ egale, realizată din piatră de râu şi bucăţi de tuf, care avea în mijloc o altă structură din piatră, de forma rotundă, denumită de noi cistă, având un diametru de 57 de cm.

Structura centrală s-a dovedit a fi un mormânt (în primul rând un mormânt nederanjat de factorii naturali sau de căutătorii de comori. Renumiţi azi şi cunoscuţi sub apelativul de detectorişti, lăudaţi de statul român, de presă, pentru descoperirile SENZAŢIONALE, recompensaţi. Dar care strică ceea ce noi numim contest cultural, arheologic şi istoric. Orice obiect scos din context are doar o valoare pecuniară, pierdem astfel identitatea noastră.).

Scuze pentru paranteză, dar chiar am citit un articol de presă intitulat: căutătorii de comori mai eficienţi decât arheologii.

Structura centrală s-a dovedit a fi primul mormânt, în care am regăsit resturile incinerate ale defunctului, precum şi un inventar funerar edificator.

Pentru a mă face înţeles o să vă prezint un astfel de artefact, descoperit, unic, credem noi în România.

Este vorba de un Rhyton, confecţionat din sticlă, descoperit în M2. Este un vas de import roman, provenit fie din atelierele italice, fie din cele est mediteranean, orientale. Era folosit la băutul vinului.

Este specific un vas care prin analogie se încadrează în tipul ISsing 73, sec I, inc. sec. II. Regăsim vase asemănătoare în muzeele din Berlin, Roma, Londra şi New York. Credem că este primul din România şi va intra în patrimoniului Muzeului judeţean Vâlcea.

Pentru a lămuri în final problema cronologiei mormintelor, menţionăm că în 8 din cele 10 avem elemente de datare certă pentru intervalul cuprins între sfr. Sec. I a. Chr. Sfr. secolul I p. Chr., concluzie trasă după discuţiile şi consultările cu membrii echipei de cercetare şi nu numai.

În final vreau să mulţumesc echipei, colegilor, studenţilor, fără de care nu am fi putut face cercetarea.

Sunt convins că rezultatele de anul acesta consolidează excelentul parteneriat pe care îl avem cu Muzeul Judeţean Vâlcea, iar campanile din anii următori vor evidenţia aspecte importante din ceea ce înseamnă viaţa spirituală a dacilor.

voceavalcii.ro

(Articol citit de 1.697 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 3 Media: 5]