Obiecte stranii descoperite pe teritoriul României

Like ISTORIA ROMÂNILOR pentru noutăți !

O serie de obiecte stranii, descoperite în ultimele decenii pe teritoriul României, au stârnit controverse privind modul în care erau folosite şi originea lor. Printre ele se numără plăcuţele de la Tărtăria, considerate cele mai vechi scrieri din Europa, matriţa antică de la Sarmizegetusa Regia pe care au fost încrustate fiinţe ciudate, brăţările antice de aur.

Matriţa din Sarmizegetusa Regia

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtuna din Noaptea Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii. Alături de ei sunt înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Potrivit istoricului Gelu Florea, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Obiecte stranii decoperite pe teritoriul României

Manuscrisul de la Sibiu

În 1961, Doru Todericiu, un profesor din Bucureşti, a dat peste un manuscris vechi de 450 de pagini, datat din 1570, care prezenta scireri referitoare la rachete, artilerie şi balistică. Descoperirea a fost prezentată în Revista Română de Istorie, în anul 1967, sub titlul de „Manuscrisul Sibiu”, iar potrivit autorului, cea de-a treia parte a volumului conţinea un raport detaliat despre o „suliţă zburătoare”, cu o rază de acţiune considerabilă şi despre lansarea unei rachete, în oraşul Sibiu. Evenimentul s-ar fi petrecut în anul 1555, iar localnicii ar fi asistat uluiţi. Manuscrisul prezintă modul de funcţionare al rachetei cu trei nivele, alimentată cu combustibil şi schiţele acestei invenţiii, descrise de Conrad Haas (1509-1579), un ofiţer de artilerie austriac, şef al Departamentului de Artilerie de la Sibiu, între 1550 şi 1570.

Brăţările dacice din aur masiv

Cele mai valoroase bijuterii antice descoperite în ultimul secol pe teritoriul României sunt 13 brăţări spiralice din aur masiv pe care traficanţii de comori le-au scos la iveală din Sarmizegetusa Regia în perioada anilor 1990 – 2000, alături de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, iar din 2007 autorităţile române au reuşit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, există alte 11 brăţări spiralice din aur, scoase ilegal din ţară de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate. „Sunt nişte piese care, fără îndoială, au făcut parte din obiectele aulice, de curte, ale regilor daci”, concluziona istoricul Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al României, într-un studiu dedicat acestora.

Citește și :   Strămoșii noștri mâncau mai sănătos decât noi

Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice, brăţările au fost realizate de meşterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece şi ar fi fost depuse, probabil ca ofrandă, în imediata apropiere a capitalei Sarmizegetusa Regia. Aurul era sfânt. Aparţinea zeilor şi spiritelor, potrivit specialistei. Comoara lui Decebal Înainte de a muri, regele Decebal ar fi ascuns o parte dintre comorile dacilor în albia râului Sargeţia, identificat potrivit unor istorici, fie cu Streiul, fie cu Apa Grădiştii. Decebal a fost trădat, iar romanii au aflat ascunzătoarea aurului, însă nu au descoperit toate comorile.

În secolul al XVI-lea, câţiva pescari au descoperit, cel mai probabil în apele Streiului, o comoară extrem de valoroasă. „Au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat. Ducându-i acasă şi împărţindu-i pescarii între sine, unii dintre dânşii au mers la Bălgradul Ardealului (n.r. Alba Iulia) şi întrebând pe argintari de cât preţ ar fi acela s-a vestit lucrul”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor. Comoara din care o mare parte a ajuns în trezoreria statului ar fi fost cea ascunsă de Decebal, în vremea în care Sarmizegetusa Regia s-a aflat sub asediul romanilor.

Oase şi cuiburi de dinozauri

Ţara Haţegului a devenit cunoscută ca tărâmul dinozaurilor pitici, care au trăit cu 70 de milioane de ani în urmă. Aici au fost descoperite numeroase fosile de dinozauri şi cuiburi cu ouă. Primul om care a pus Haţegul pe harta paleontologiei a fost baronul Franz Nopcea. Savantul s-a născut în 1877 la Deva şi a avut în stăpânire mai multe conace şi păduri şi domenii agricole din Ţara Haţegului. Franz Nopcea a fost ultimul descendent al puternicei familii de grofi Nopcea (Noapte), iar pasiunea lui a fost ştiinţa. Franz avea 18 ani, când sora lui îi adusese câteva oase ciudate, pietrificate, descoperite la poalele Retezatului. Le-a luat cu el la Viena pentru a le studia şi în anii care au urmat avea să constate că sunt fosilele unei specii de dinozauri care a trăit în urmă cu milioane de ani în locurile numite acum Ţara Haţegului. Ulterior, primelor descoperiri le-au fost adăugate alte rămăşiţe de dinozauri, activitatea ştiinţifică a baronului însemnând în final publicarea a peste 150 de cercetări pe tema dinozaurilor. De-a lungul timpului cercetările paleontologilor în siturile din Ţara Haţegului au scos la iveală rămăşiţele a zeci de specii de peşti, amfibieni, reptile şi mamifere, precum şi urmele unor cuiburi cu fragmente din ouă de dinozauri, specii care au dispărut în urmă cu circa 65 de milioane de ani.

Citește și :   Marea invazie mongolă din Transilvania

Kosonii din Sarmizegetusa Regia

Peste 1.000 de kosoni din aur, majoritatea descoperiţi de braconieri în siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au fost recuperaţi până în prezent de statul român. Numărul celor traficaţi pe piaţa neagră a antichităţilor a fost mult mai mare. Potrivit istoricilor, staterii din aur au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Doar în zona Munţilor Orăştiei sunt atestate descoperirile monedelor de aur, despre care nu se cunoaşte dacă au fost folosite în comerţ.„Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler, autoarea studiului „Consideraţii asupra monedei Koson” (1972) că monedele ar fi fost făurite într-una din cetăţile dacice.

Obiecte stranii decoperite pe teritoriul României

Craniul vechi de peste 30.000 de ani din Cioclovina

În Peştera Cioclovina din judeţul Huendoara, săpată în munte de apele izvorului Ponorici, au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Craniul de homo sapiens sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911 în timpul exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci. Tot aici s-a aflat şi una dintre cele mai mari comori descoperite în secolul XX în România. Un tezaur de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de speologul Traian Orghidan, care a cercetat peştera în anii 1970. Depozitul aparţine grupului numit Cincu Suseni şi datează din Hallstatt. S-au adunat peste 1.000 de mărgele de cihlimbar, circa 500 de mărgele de faianţă, circa 1.500 de mărgele de pastă de sticlă albastră şi două psalii specifice din corn de cerb, potrivit arheologilor. „Nu este exclus ca toate aceste obiecte să fi servit la împodobirea unui harnaşament de paradă”, afirmau autorii volumului „Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994).

Trusele medicale ale dacilor

Vracii dacii practicau medicina, într-o formă empirică, dar erau capabili de intervenţii complexe. În ultimele decenii au fost descoperite obiecte care, potrivit arheologilor, atestă practicarea operaţiilor medicale complexe de către daci. La Sarmizegetusa Regia a fost descoperită în anii 1960 o trusă medicală folosită de vracii daci, care conţinea un bisturiu cu apărătoare de bronz, pensete, o tabletă din tuf vulcanic din silicaţi, care se aşeza pe răni şi ulceraţii ca anti-coagulant şi cicatrizant. În aşezarea de la Piatra Roşie, s-a descoperit un scalpellum din bronz, folosit pentru intervenţii la nivel cutiei craniene. Arheologul Ion Horaţiu Crişan a descoperit în aşezarea de la Poiana o trusă cu instrumente chirugicale. În interiorul acesteia au fost descoperite pensete de bronz, bisturie cu lamă fină şi sonde medicale. „În aşezarea de la Poiana s-a descoperit şi un schelet al cărui craniu a fost trepanat. Trepanaţia a fost reuşită şi bolnava a supravieţuit multă vreme după intervenţie. Este foarte probabil ca vindecătorii geto-daci pe lângă trepanaţii să fie efectuat şi alte intervenţii chirurgicale”, scria Ion Horaţiu Crişan, după descoperire în lucrarea „Spiritualitatea geto-dacilor”.

Citește și :   Orașe și structuri mărețe clădite de strămoșii noștri

Tăbliţele de la Tărtăria

Cele trei tăbliţe de lut descoperite în 1961 în situl de la Tărtăria datează de peste 5.000 de ani şi au fost considerate de unii arheologi cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din Europa. Tăbliţele de la Tărtăria reprezentau o formă rudimentară de scriere, potrivit arheologului Nicolae Vlassa, cel care a condus cercetările arheologice de la Tărtăria. El afirma că tăbliţele erau mai vechi decât cele inscripţionate asemănător care au fost descoperite în Creta, şi erau considerate ca primele dovezi ale scrierii din Europa, fiind datate între anii 2000 şi 1.800 î. Hr. Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului al IV-lea şi începutul mileniului al III-lea î.Hr., Nicolae Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.

Obiecte stranii decoperite pe teritoriul României

Cimitirul dacic de copii

Săpăturile efectuate de specialişti la începutul anilor 2000 în grădina Castelului Corvinilor şi pe Dealul Sânpetru din vecinătatea aşezării medievale au dus la descoperirea unui cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Potrivit arheologilor, mormintele datează de aproximativ 2.100 de ani, iar în unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumaţi, prin metode antropologice: existenţa unor piese tipic feminine, cercei sau mărgele. Necropola prezintă o importanţă ridicată, potrivit arheologului Sorin Tincu, director al Muzeului de Istorie, Arheologie şi Etnografie din Hunedoara, pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse. Tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor războinici daci. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului. Istoricii susţin că zona vechii cetăţi dacice la poalele căreia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor a avut un rol strategic.

adevarul.ro

 

(Articol citit de 13.269 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 5 Media: 4.6]
Get new posts by email:

Telegram

si

Facebook

Share
Share