Tuesday, October 26, 2021
Descoperă și promovează istoria, frumusețile și misterele României


Plugușorul, o antică tradiție agrară

By admin , in Tradiții și superstiții , at 31st decembrie 2020 Etichete: , , ,


La multi ani, români ! La mulți ani, România !

Țara noastră are o varietate de tradiții folclorice, ritualuri și obiceiuri. Tradiția „Plugușorului” este un obicei străvechi, la origine fiind un ritual sacru. Există numeroase similitudini între acest obicei și altele existente pe teritoriul european.

Denumirea acestuia este corelată cu tradiția „pornirii plugului”. Acest obicei avea loc la data de 1 martie, când în gospodăria celui colindat se trăgea o primă brazdă. La români, plugușorul are loc în timpul iernii, nu a primăverii și cunoaște diverse variante.

Plugușorul, o antică tradiție agrară

Alții sunt de părere că tradiția Plugușorului este un obicei împrumutat de la popoarele vecine (ucrainieni, bulgari). Cert este că plugușorul românesc și-a construit o identitate proprie prin introducerea unor elemente specific românești (expunerea etapelor muncii agricole, colacul de Crăciun, elogiul adus gospodarului prin colindul Plugușorului).

În țara noastră denumirea Plugușorului diferă în funcție de regiuni și zone. Acesta este cunoscut sub numele de „umblatul cu Plugul”, „Plugurelul”, „Plugulețul”, cu „Uratul”, „Haitul” sau cu „Aratul”. Se pare că prima dată acesta ar fi apărut în Moldova, răspândindu-se treptat și în celelalte zone ale țării. Cu Plugușorul se umblă în 31 decembrie, dar în unele zone și în prima zi a Anului Nou, pe 1 ianuarie. Un obicei similar Plugușorului este mersul cu „Semănatul”. Acesta constă în aruncarea unor semințe de cereale (grâu, orez, porumb).

Obiceiul Plugușorului este prezentat printr-un text în versuri.

Colindul „vorbește” despre aratul pământului, despre semănatul, seceratul și măcinatul grâului, portretizînd ciclul agrar, dar și povestea pâinii. În esență, versurile Plugușorului creionează procesul de creare a pâinii: de la ciclurile agrare până la punerea aluatului în vatră. Textul este recitat foarte vioi, vesel și într-un mod cât mai optimist. El are un caracter simbolic, în trecut fiind considerat o incantație magică. Acesta este acompaniat de o recuzită simbolistică specifică: fluier, vioară, tobă, clopoței, bici, buhai sau diverse instrumente menite să amlifice sunetul.

Acest obicei agrar străvechi este menit să aducă belșug în familiile gazdelor. Este unul dintre cele mai frumoase și îndrăgite obiceiuri care s-au păstrat până în zilele noastre. Folclorul românesc încă abundă de obiceiuri. Din păcate, unele dintre ele și-au pierdut farmecul fiind readaptate și schimbate continuu.

Nici wikipedia nu spune prea multe ….

Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Plugușorul cum i se spune în popor, este un străvechi obicei agrar, care se practică și azi, de obicei în Moldova. În ajunul Anului Nou, iar, în multe locuri, chiar în ziua de Anul Nou, ceata de urători formată din patru până la douăzeci de flăcăi sau bărbați însurați de curând, pleacă din casă în casă să ureze cu Plugușorul sau să “hăiască” cum se spune în Moldova. Cu Plugușorul urează astăzi și copiii.

Să fim sănătoși ! La multi ani, români ! La mulți ani, România !

(Articol citit de 85 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 1 Media: 5]
Get new posts by email:

Telegram

si

Facebook

Comments


Share
Share