Top locuri bantuite din Romania. Blesteme care merg peste veacuri

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

Pădurea Hoia-Baciu, situată la vest de Cluj Napoca, este locul unde au fost investigate şi analizate o serie de fenomene inexplicabile. I se mai spune si „Triunghiul Bermudelor” de România, deoarece se zice ca un cioban a dispărut acolo cu tot cu cele 200 de oi ale sale. Localnicii refuză să meargă în pădure, care, spun ei, le provoacă simptome ca greaţa, friguri, vărsături sau migrene, anxietate şi chiar zgârieturi sau arsuri pe piele.

Fenomenele paranormale întâlnite aici sunt necontestate chiar şi de cei mai sceptici oameni de ştiinţă. Au fost putut fi observate lumini cu forme şi culori diverse, umbre ciudate, voci şi chipuri umane. Percepută ca o poartă între lumi, pădurea Baciu a rămas multă vreme un subiect tabu, oamenii temându-se să-i calce ‘pragul’, sau să aducă vorba despre ea, considerând-o un loc bântuit de duhuri rele.

Biologul Alexandru Sift din 1950 şi până în 1960 a surprins cu aparatul de fotografiat umbrele care îl însoţeau în lungile plimbări printre stejarii misterioasei păduri, dar şi numeroase alte forme, lumini şi siluete, invizibile cu ochiul liber. Zona a devenit în scurt timp celebră şi printre specialiştii în paranormal şi ezoterism din întreaga lume, cercetători renumiţi din Europa şi Statele Unite reuşind să prindă pe peliculă misterele pădurii.

Râpa Diavolului

În Prahova, la câţiva kilometri de satul Poiana Treistii ( com.Cosminele), se află Râpa Diavolului, un loc pe seama căruia localnicii au creat o adevărată legendă. Aceasta spune că duhuri necurate bântuie zona şi păzesc un adevărat tezaur din metale preţioase, pe care l-ar fi îngropat haiducii, punând asupra lui un blestem ca să nu poată fi găsit. Relatările celor care şi-au luat inima în dinţi şi au încercat să dezgroape comoara vorbesc despre apariţia unor duhuri înspăimântătoare cu cap de taur şi trup uman. Cei care şi-au pus cortul lângă Râpa Diavolului au povestit despre viziunea duhurilor cu înfăţişare stranie şi cum somnul le-a fost tulburat de foşnete, zgomote ciudate şi zgâlţâieli ale cortului.

Mănăstirea Săpată în Piatră din Şinca Veche

“Mănăstirea Săpată în Piatră” sau “Templul Ursitelor”, cum i se mai spune, o găseşti în satul Şinca Veche, din judeţul Brasov. Mănăstirea a fost construită pe locul unui loc sacru despre care cercetătorii spun că are o vechime de aproape 7.000 de ani.

“Energii ciudate” sau “stare deosebită” sunt expresii folosite decei care au călcat pragul mănăstirii sau au căutat un loc de odihnă în imediata sa apropiere. În prejma marilor sărbători religioase, unii oameni spun că aud coruri care par să vină din cer. Legendele locului mai spun că templul este o poartă către alte lumi, prin care cei din vechime ştiau cum să comunice cu “lumi superioare” sau cu fiinţe din alte dimensiuni. De asemenea, se zice că în locul unde pătrund razele soarelui prin gaura săpată în stâncă se împlinesc toate dorinţele bune şi curate.

Unele persoane au avut aici viziunea unor globuri de lumină şi chiar a unei lumini puternice. Majoritatea sunt invizibile pentru ochiul uman, fiind capturate însă de aparatele de filmat sau fotografiat.

Fântâna Leacului

Sătenii din satul Stârciu, din comuna sălăjeană Horoatu Crasnei, spun că, în fiecare an, apa unui izvor tămăduitor iese la suprafaţă doar înainte de Rusalii, pentru a seca din nou după câteva săptămâni. Sute de oameni vin anual să vadă minunea, dar nimeni nu ştie de ce apa iese la suprafaţă doar înaintea sărbătorii Pogorârii Sfântului Duh. Bătrânii locului spun că în zona de unde ţâşneşte Fântâna Leacului ar fi existat cu sute de ani în urmă o mănăstire, iar izvorul vine ca o binecuvântare de la Dumnezeu. Fețele bisericeşti locale nu infirma, dar nici nu confirmă efectul tămăduitor al apei. Fenomenul de la Stârciu iese din sfera experienţelor palbabile şi explicabile, si ii ajută pe oameni să- şi păstreze credinţa.

Balta Vrăjitoarelor.

Balta Vrăjitoarelor din Pădurea Boldu-Creţeasca este locul ales de vrăjitoare în noaptea de 13 spre 14 martie, când ele se adună pentru a-şi împlini ritualurile. Se crede că aici ar fi murit decapitat Vlad Ţepeş, sau că, după cutremurul din 1977, tonele de moloz descărcat în apele bălţii au dispărut fără urmă în adânc. Până de curând exista obiceiul ca femeile însărcinate, care voiau să scape de sarcină, să vină la baltă, unde, după ce intrau câteva minute în apă pierdeau imediat sarcina.

Balta are o adâncime de un metru şi jumătate şi nu îşi măreşte sau nu îşi micşorează niciodată dimensiunile, indiferent de condiţiile climatice. Nu există vietăţi în apă şi toate animalele evită acest loc.

Duhurile rele de pe Lacul Dumbrăviţa

În Lacul Dumbrăviţa din judeţul Braşov, supranumit “Lacul ucigaş” sau “Lacul morţii”, mulţi şi-au găsit sfârşitul de-a lungul timpului. Deşi scăldatul în lac a fost interzis, el tot reuşeşte să îşi ia tributul.

Localnicii vorbesc despre blestemul duhurilor rele ale apelor, care ieşeau chiar pe mal. Martori oculari au declarat că ar fi văzut femeile înecate pe vremuri cum îşi întindeau rufele la uscat şi bărbaţii înecaţi cum îşi spălau caii.

Aceste duhuri ar avea puterile sporite pe timp de Lună nouă, sau exact la ora la care bie¬ţii oameni s-au înecat. Ele fac mare zarvă, pentru a atrage atenţia trecătorilor, pe care vor apoi să îi facă să se înece.

Se mai spune că aceste duhuri preferă copiii, suflete pure, pe care încearcă să îi înece, să îi crească apoi în lumea duhurilor.

Cerul de la Bozioru, Buzău

Cerul din localitatea Bozioru, din judeţul Buzău a pus de multe ori pe gânduri lumea ştiinţifică. Dacă în alte părţi ale lumii un cer senin are o claritate de 6.000 de grade Kelvin, în comuna Bozioru cerul are sclipiri de 23.000 grade Kelvin, ceea ce îţi dă senzaţia că priveşti printr-un telescop.

Mulţi vizitatori au povestit experienţe asemănătoare hipnozei, iar zona este plină de legende supranaturale, cu răpiri de extratereştri, sau sincope temporale şi defectarea aparaturii electronice.

În anii ’80, Vasile Rudan a coordonat un grup de copii cărora le testa aptitudinile extrasenzoriale. Aceştia nu conştientizau puterile lor deosebite, participând la teste ca şi când ar fi fost jocuri normale. Erau împărţiţi pe grupe, aşezaţi pe anumite culmi şi li se spunea să transmită prin puterea gândului, de la o grupa la alta, diferite informaţii. Aceste transmisii telepatice aveau o mare acurateţe când cerul ajungea la intensitatea maximă. În plus, ei au indicat cu precizie, tot prin percepţie extrasenzorială, locuri unde se află vestigii antice, fapt care i-a uimit pe arheologii chemaţi să asiste la experiment.

Lacul de la Ciotul Paltinului

La graniţa dintre judeţele Prahova şi Buzău există un alt loc înconjurat de mister şi superstiţii: Lacul de la Ciotul Paltinului. Iarba care creşte pe marginea lacului e mai mare decât în alte părţi pentru că, spun bătrânii, ar fi dansat ielele pe ea. Şi, deşi pe toată suprafaţa apei nu se vede nici măcar un val, în mijlocul lacului bărcile sunt cuprinse de un fel de vârtej invizibil şi trase în adânc ca de o mana nevazută.

Bătrânii povestesc că fenomenul se explică prin blestemele aruncate de oameni asupra lacului. Format pe craterul unui vechi vulcan, îi obliga pe localnici să ocolească pe un drum greu, iar aceştia spuneau cu necaz: “Dărâma-s-ar muntele, că greu mai e!”. Într-o noapte, în timpul unei furtuni, s-a produs o alunecare de teren care a lărgit lacul cu aproape un kilometru şi de atunci a pornit blestemul.

Biserica din ape

Poate cel mai sinistru lac din judeţul Mureş este lacul Bezid. Acesta s-a format prin construirea unui baraj pe valea pârâului Cusmed. Lucrările au început in 1975, dar umplerea definitivă a lacului s-a încheiat în 1992.

Povestea e una tristă, a unui sat scufundat, iar oamenii strămutaţi cu forţa de comunişti. Pe singurul zid ce a rămas dintr-o casa a fost aşezată o placă memorială:

“Acum satul Bezidul-Nou se află pe fundul lacului. Foştii locuitori ai celor 180 de case răspândite prin lume îl plâng şi azi. Slujitorii servili ai fostei dictaturi l-au demolat şi l-au inundat. Astfel au desfiinţat o comunitate unică din punct de vedere istoric şi religios – în care au trăit laolaltă familii de diferite naţionalităţi şi credinţă, în deplină înţelegere şi bună pace, de-a lungul secolelor. Rugile romano-catolicilor, unitarianilor, greco-catolicilor şi ale sabatarianilor ardeleni s-au muţit pentru totdeauna. Acest loc să fie simbolul toleranţei între religii”.

Din ape răsare şi acum, ca o fantomă, turla vechii biserici.

Blestemul Spitalului Brâncovenesc care l-a omorat pe Ceausescu

La 28 august 1835, Safta Brâncoveanu, fiica Marelui Ban Tudorache Balş şi soţia Banului Grigore Basarab Brâncoveanu, a semnat contractul de construire a unui spital lângă Biserica Brâncovenească din Capitală. La 14 octombrie 1838, Spitalul Brâncovenesc a fost deschis bolnavilor. Pentru a marca această ctitorie, Safta a comandat o construcţie în marmură, pe care a montat- o pe frontispiciul bisericii. Printre altele, semnul conţinea şi un blestem la adresa celui ce ar îndrăzni să se atingă de construcţie.

Ceauşescu a dărâmat spitalul şi biserica în 1984 . Inscripţia, care se află acum în curtea Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti, conţine la final un blestem care cere Divinităţii ca acela care se va atinge de ctitorie să fie omorât de cei din neamul său într-o zi de sărbătoare. În 1989, Ceauşescu a fost împuşcat de cei de un neam cu el chiar de Crăciun.

surse: www.romaniamegalitica.blogspot.ro; www.formula-as.ro; www.totb.ro

(Articol citit de 402 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 2 Media: 5]

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

0 0

Abonează-te prin mail:

Delivered by FeedBurner