Tradiții și superstiții despre tăierea porcului în Moldova

ATENȚIONARE ! Site-ul Romania-Misterioasă.eu nu este un site de istorie oficială. Unele articole pot trata subiecte într-un mod neconvențional.

Bunicii şi străbunicii noştri tăiau porcul o singură dată pe an, în ziua de Sf. Ignat, pe 20 decembrie. Unul din considerente era faptul că nu îşi permiteau să sacrifice mai mulţi porci în timpul anului. Fiind copii mulţi şi majoritatea lucrau la câmp, doar la Crăciun puneau jos un porc.

Despre ziua de Sf. Ignat se spune că are o încărcătură deosebită de tradiţii şi superstiţii. Spre exemplu, în unele zone sub porcul sacrificat se pune un castron cu mei. Sângele se scurge în mei. Apoi meiul e uscat şi măcinat, iar când copiii suferă de guturai, li se dă o lingură din el. Scârbos, nu-i aşa? Hai să vedem mai bine ce tradiţii şi obiceiuri sunt în Moldova la tăierea porcului.

Originea obiceiului de a sacrifica porci de Sf. Ignat

Mai întâi trebuie spus că ritualul sacrificării porcului aduce aminte de ritualurile păgâne care se făceau la trecerea dintre anotimpuri. Şi egiptenii, şi grecii, şi romanii le au scrise în istorie. Spre exemplu, dacii tăiau porc pentru a-l închina divinităţii întunericului. Aceasta slăbea puterea Soarelui (vorbim de solstiţiul de iarnă), dar apoi lăsa Soarele în pace când îşi primea jertfă. Astăzi, noi ştim că, de fapt, este vorba despre cea mai scurtă zi din an.
Romanii, pe de altă parte, sacrificau porcii în cinstea lui Saturn, în perioada 17-30 decembrie. De ce tocmai lui? Pentru că era zeul semănăturilor. Mai mult, considerau că Saturn era, de fapt, porcul tăiat, iar prin sacrificarea lui se marca trecerea din anul vechi în anul nou.

Tradiții și superstiții despre tăierea porcului în Moldova

Reguli antice privind sacrificarea porcului:

tăierea nu începea înainte de ivirea zorilor şi trebuia neapărat să se încheie înainte de apusul soarelui;
sacrificarea se făcea numai când era zi afară, în ideea că lumina nu permite spiritelor malefice să se apropie;
locul sacrificării era purificat înainte cu apă neîncepută ori cu apă sfinţită, apoi tămâiat.

Superstiţii şi tradiţii din Moldova – Când se taie porcul

Data viitoare când te pregăteşti pentru sacrificarea porcului, iată de ce lucruri e bine să ţii cont:

– doar bărbaţii se ocupă de sacrificarea animalului. Se spune că femeile nu au voie să participe pentru că lor li se face milă de porc, iar acesta moare în chinuri;
– bărbaţii care sacrifică şi tranşează porcul e bine să fie curaţi sufleteşte, adică să se spovedească preotului, acesta iertându-i păcatul uciderii animalului;
– când porcul se spală, cineva rosteşte cuvintele: „Carnea ta să fie carne aurie„;
– ca să fie mâncat cu poftă, după ce porcul e spălat, cineva îl acoperă cu țol gros, iar copiii mici îl încalecă;
– în băşica porcului, adică vezica urinară, se bagă nişte boabe de porumb, apoi se umflă şi se leagă la gură. Se lasă la uscat, apoi copiii o zornăie. Se zice că în acea curte va fi veselie după câtă gălăgie a făcut băşica;
– dacă e porc negru, de Bobotează, pe 6 ianuarie, se duce o parte din untura lui, pentru ca preotul să o sfinţească. Acea untură e folosită mai apoi pentru a trata junghiurile sau durerile de picioare;
– tot cu untura de la porc negru se ung oamenii despre care se bănuieşte că se transformă în strigoi;
– păstrează părul de pe porc. Cică e bine să afumi copiii cu el când sunt deocheaţi. Nu trebuie decât să-i dai puţin foc la un capăt.

Pomana porcului – De ce se face

Momentul mult aşteptat şi de cei mici, şi de cei mari este, bineînţeles, pomana porcului. Din momentul tranşării cărnii, gospodinele pun deoparte carne pentru tobă şi cârnaţi, pentru caltaboşi, dar şi pentru binecunoscuta friptură de la pomana porcului. De obicei, slănină se pune la afumat.

La pomana porcului iau parte toţi cei care au ajuta la sacrificarea şi tranşarea porcului. Ea se serveşte cu mămăliguță fierbinte, mujdei şi, bineînţeles, un pahar de ţuică fiartă. În unele zone, înainte se obişnuia ca o parte din bucăţele gatite să fie dusă preotului satului. Se considera că, astfel, gospodăria respectivă era ferită de primejdii de orice fel.

Ştiai că…

Lucruri mai puţin ştiute despre ziua de Sf. Ignat:

– zilei de 20 decembrie i se spune popular „Ignatul porcilor„;
– în ajun, adică pe 19 decembrie, gospodinele împrăştie grâu şi mei în faţa casei. De ce? Pentru că se spune că vrăjitoarele umblă atunci să fure belşugul caselor;
– ficatul porcului e recomant celor care nu au poftă de mâncare ori cu anemie. Explicaţia e simplă: ficatul e o sursă excelentă de fier;
– dacă în inima porcului este mult sânge închegat, proprietarul lui va avea noroc la bani;
– între Sf. Ignat şi 24 decembrie, femeile nu au voie să mai toarcă. În schimb, îşi ocupă timpul pisând grâul pentru scutecele Domnului. E vorba despre nişte turte, făcute din seminţe de cânepă, grâu şi porumb, care apoi se umplu cu miere şi nuci, sub formă de tort.

(Articol citit de 143 ori)
Voteaza articolul !
[Voturi: 1 Media: 5]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.